Meniu
Scurt istoric al
masoneriei
din orasul Lugoj
Capitala de district, de comitat si de judet, municipiul Lugoj
are o veche traditie masonica de 180 de ani. In perioada cuprinsa
intre Revolutia lui Tudor Vladimerescu de la 1821 din Tara
Romaneasca si Revolutia de la 1848 (ambele evenimente fiind strans
legate de francmasonerie, mai corect ar fi de societatile de tip
masonic, asemanatoare Carbonarilor din Italia, cred ca loji
masonice, in adevaratul sens al cuvantului au fost doar cele
militare habsburgice din Transilvania) sprijinite de organizatii
precum Eteria, in 1821, si organizatiile cu caracter masonic, in
1848, in Lugoj a functionat o societate secreta numita
Constitutia, intre 1830 si 1834 desfasurandu-se procesul membrilor
acesteia(1) . Aceasta societate, asa cum o prezinta autorul
brosurii, a fost inspirata de principiile Revolutiei franceze din
1789 si nu a fost singulara in Ungaria si Transilvania, o serie de
astfel de societati fiind infiintate de doua personaje pe nume
David si Hoffman care au constituit o astfel de societate si la
Rusca Montana, in Banat(2) . Aceleasi
personaje au incercat constituirea unei republici si in Tara
Romaneasca(3) . Societatea Constitutia din Lugoj a fost descoperita
in 1830, dar se banuieste ca ar fi fiintat din 1820, membrii
acestei organizatii fiind "romani apartinatori clasei inteligente
si mijlocie, ca preoti, maestri".(4) Autoritatile imperiale reusesc
sa aresteze o parte a membrilor societatii, acestia urmand sa fie
judecati. Aflam astfel si numele membrilor: Ioan Lapadat - preot
paroh, Stefan Bercean - diacon, Ioan Todor, Teodor Stefanovici,
precum si conducatorul grupului Damaschin Nedelcu. Societatea a
fost perceputa de contemporani ca fiind o organizatie asemanatoare
cu cea condusa de Tudor Vladimerescu sau similara cu "societatea
secreta-politica din Muntenia (Eliade, Voinescu, Murgu)", o
societate care dorea sa formeze o "Europa Noua"(5) .
Din punct de
vedere documentar, prima relatare despre existenta unei loji
masonice la Lugoj provine din ziarul Drapelul din 16/29 mai 1909,
unde intr-un scurt articol intitulat Loja francmazona in Lugoj
putem citi urmatoarele:"Vicecomitele comitatului a avizat pe
primarul orasului, ca Marea Loja Simbolica din Ungaria a
insarcinat pe proprietarul F. Eckstein cu infiintarea unei filiale
a numitei loje Simbolice sub numirea de Sud."(6)Trei ani mai
tarziu, din ziarul Krasso - Szorenyi Lapok din 13 aprilie 1911
aflam ca: "... pe data de 11 a acestei luni a fost organizata
inaugurarea festiva a lojei din Lugoj de catre loja simbolica a
Ungariei. Cu aceasta ocazie alaturi de mari personalitati ale
vremii a participat si Marele Maestru al Lojii Simbolice din
Ungaria profesor universitar Dr. Bokay Arpad."(7) In perioada
antebelica, datorita activitatilor filantropice intreprinse, loja
lugojeana Del a fost perceputa de contemporani ca "reuniune de
binefacere" asa cum rezulta din Raportul Primarului Orasului
Lugos pe anul 1911 sub numele de "Filiala logei mari simbolice
din Ungaria" alaturi de inca 19 asociatii cu caracter
filantropic(8).
E xistenta lojii nu putea sa nu lase si urme
vizibile, de asemenea discrete, pe care doar un ochi atent le
poate observa, marturii ale existentei masonilor lugojeni fiind
pastrate ca elemente decorative ale unor cladiri si chiar pe
monumentele funerare a celor ce au facut parte din ordin.
Astfel
pe strada Bobalnei colt cu Xenopol se afla o cladire ce are pe
partea superioara a fatadei reprezentarea clasica a doua dintre
cele mai frecvente simboluri masonice: echerul si compasul.Pe
langa celedoua insemne masonice recunoscute se afla si
reprezentarea cornului abundentei, un alt simbol cuconotatii
masonice. Fig.3
Un al doilea obiectiv este monumentul funerar al
doctorului Heinrich Berdach (25 februarie 1860 - 6 noiembrie
1929),
fost presedinte al Comunitatii Evreiesti din Lugoj.
Cele doua simboluri de pe monument indica gradul de companion,
grad pe care presupunem ca l-ar fi avut doctorul in anul
mortii.in traditia locala se pastreaza si locul de
intalnire al membrilor lojei, acesta fiind situat in cladirea de
pe colt, vis-a-vis de edificiul fostei Prefecturi. Un indiciu ca
aici ar fi functionat loja ne este oferit chiar de catre poarta de
acces in cladire de pe str. Somesului, pe care intalnim sculptata,
simbolic, intrarea in templul lui Solomon marginita de doua
coloane corintice.Edificiul era cunoscut in epoca ca si
"cladirea cu cainele negru" datorita faptului ca pe
fatada etajului se putea distinge, sculpata sau adaugata imaginea
unui caine vopsit in negru.
Aceasta casa a apartinut
in perioada antebelica unuia dintre membrii familiei Klein, care a
si fost venerabil al lojii lugojene, pentru ca mai apoi sa
apartina omului politic si diplomatului Caius Brediceanu
initiat pe 4 august 1919 alaturi de Traian Vuia in loja Ernest
Renan din Paris(9).
Ultima mentiune a francmasoneriei lugojene din
perioada interbelica dateaza din anul 1934(10) cand in presa de
propaganda locala incep sa apara articole cu caracter tendentios
si incriminator la adresa masoneriei, in majoritatea cazurilor
organizatia fiind asimilata fenomenului evreiesc(11) . Fig. 7
In
anul 2008 la initiativa mai multor frati si prin decretul nr.248
al Marelui Maestru, Eugen Ovidiu Chirovici este fondata loja
Meridianus nr. 245 (Sud), continuatoarea traditiei masonice
antebelice a lojii Del (Sud).
Cu ocazia implinirii a 100 de ani de
traditie francmasonica lugojeana atestata documentar, loja
Meridianus a marcat evenimentul prin emiterea unei medalii
aniversative(12),
pe reversul medaliei putand fi vazuta
si reprezentarea primului insemn heraldic primit de orasul Lugoj,
in 1551, de la regina Isabella a Ungariei, pentru fidelitate si
merite militare, stema ce infatiseaza un lup iesind dintr-o
coroana.
Note de subsol
1. Ioan Boros, Constitutia. Societatea secreta romana in Lugoj 1830 - 1834, Tipografia Minerva, Gh. Taran, Lugoj, 1928, 45p
2. Ibidem, p.4-5
3. Ibidem, p4
4. Ibidem, p6
5. Ibidem, p.38
6. Drapelul, nr. 52, 16/29 mai, 1909, p3
7. Krasso - Szorenyiv Lapok, nr. 30, 13 aprilie, 1911, p3
8. Raportul Primarului Orasului Lugoj despre starea administratiei orasenesti pe timpul din 1 ianuarie 1911, pana in 31 decembrie 1911, Tipografia Adolf Auspitz, Lugos, 1912, p.52
9. Horia Mestorescu-Balcesti, alexandru Vaida-Voevod - Contributia la recunoasterea internationala a Marii Uniri, in Forum Masonic 'editia online' nr. 5, martie, 6001
10. C. Mures, Francmasoneria din Elvetia in pericol, in Actiunea, an I, nr.3, 25 mai 1934, p3;
11. Razvan Pinca, Pozitii antimasonice in presa interbelica lugojeana, in Analele Banatului, S.N., Arheologie-Istorie, XIV, 2, 2006, p.297-306
12. Medalia a fost prezentata in cadrul Simpozionului de numismatica, editia XXVII, desfasurat la Timisoara in dara de 15 noiembrie 2009